Povestiri din umbra cercurilor olimpice
Denumire autor: Aurel Raţiu
Duminică, 10 august 2008
Ziua a început bine pentru noi, pentru că...plouă! Prevăzător, îmi pusesem o umbrelă în geamantan, încă de acasă. Astăzi intră în concurs gimnastele noastre, în preliminariile pe echipe, motiv pentru care dimineaţa sunt la National Indoor Stadium, o sală foarte mare, de cca 18.000 de locuri. Nicu Gavrea, fiind... devean get-beget, nu putea lipsi de la întâlnirea cu gimnastica artistică.
* * *
Prin vara anului 2008, la început de iulie, am fost la Deva, la Centrul Olimpic de gimnastică. Nicu Gavrea, prietenul şi colegul meu, îmi aranjase o întâlnire cu Nicolae Forminte, pentru a realiza un interviu înainte de debutul Jocurilor Olimpice de la Beijing. În ziua în care am ajuns la Deva, la Centrul Olimpic sosise de la Izvorani un camion încărcat cu ... saltele de gimnastică! Când am poposit la sala de gimnastică, Nicolae Forminte, alături de gimnaste, descărca camionul! Mai târziu, preţ de vreo jumătate de oră, am stat de vorbă cu antrenorul coordonator al lotului olimpic de gimnastică al României, Nicolae Forminte. În rezumat, nu-l interesa ce făceau adversarele gimnastelor noastre (n.a.: fetele din China, Rusia, SUA, Ucraina etc.), ci doar evoluţia propriilor gimnaste pe care le antrena, fiind puţin îngrijorat de poluarea de la Beijing.
Fireşte, în afară de gimnastică, am abordat şi alte subiecte. Este un tip citit, fermecător chiar, poate şi puţin orgolios. Orgolios – pentru că ştie măsura propriei valori. Probabil, au fost destui care s-au îndoit de valoarea antrenorului Nicolae Forminte, atunci când a ajuns la lotul olimpic de gimnastică.
Într-adevăr, este dificil să antrenezi, după Octavian Belu şi Mariana Bitang, cele mai bune gimnaste din România. Toată lumea stă cu ochii pe tine şi aşteaptă rezultate, la nivelul celor obţinute de predecesori!
Fără să fiu un foarte bun cunoscător al „lumii” gimnasticii, cred, este o simplă opinie, că avem antrenori foarte buni, la toate nivelurile. Din păcate, nefiind motivaţi corespunzător, mulţi iau drumul străinătăţii.
În anul 2002, fiind prezent la Campionatul Mondial de gimnastică artistică de la Debrecen din Ungaria, am avut ocazia să intervievez o mulţime de antrenori români care activau în străinătate: Nicuşor Pascu (Elveţia), Marta Karoly (SUA), Marian Rizan (Danemarca), Valentin Pântea (Norvegia), Nelu Pop (Franţa), Fazekaş Csaba (Ungaria) etc. Alături de aceştia mai sunt şi alţi tehnicieni români de gimnastică care antrenează în străinătate, precum Florin Purje (Danemarca), Octavian Ionaşiu (Norvegia), Gabriela Szabo (Franţa), Teodora Ungureanu şi Sorin Cepoi (Franţa), Agoston Mihai (Franţa), Celestina Popa (Canada), Călina Hosu (Canada), Aurel Ghercu (Spania), Adrian Stan (Anglia), Paisz Attila (Olanda), Emilian Nicula (Belgia), Ioşka Ferencz (Noua Zeelandă), Andrei Pop (Finlanda), Joszef Ferencz (Franţa) ş.a. Cu siguranţă, dacă ar fi avut condiţii optime de pregătire în ţară şi ar fi fost motivaţi corespunzător, mulţi dintre aceştia ar fi rămas în România. Acum, de multe ori, din păcate, sunt adversarii sportivilor români, în competiţiile de gimnastică, în calitate de antrenori!
* * *
În sală, concurăm alături de China în grupa de dimineaţă. Andreea Acatrinei, AnaMaria Tămârjan, Sandra Izbaşa, Steliana Nistor şi Gabriela Drăgoi au avut un parcurs promiţător, cu o singură ratare importantă (Andreea Acatrinei, la bârnă), calificându-se în finală. În chiar prima zi de concurs, chinezoaicele au impresionat prin evoluţia lor, primind aplauze la scenă deschisă.
În tribună am văzut multe VIP-uri, venite special pentru a urmări concursul de gimnastică: Alina Dumitru, Florin Bercean, Nicolae Vieru, Adrian Stoica, Octavian Morariu, Bogdan Oltean, Mircea Sandu, Ion Ţiriac, Nadia Comăneci, Laura Badea, Ioan Dobrescu ş.a. Nu-i rău, pentru început, dar va fi greu cu chinezoaicele...
Zilnic, cât am stat la Beijing, pe la ora 13,15 (ora Chinei), 8,15 în România, aveam câte o relatare telefonică, în direct, la Radio Târgu-Mureş, după care, de obicei, serveam masa de prânz la restaurantul internaţional situat la subsolul de la Main Press Center.
Astăzi mă grăbesc mai mult ca de obicei, deoarece vreau să prind un meci de baschet masculin: Spania – Grecia, un joc între două echipe titrate, care începe la ora 14,30.
Urc în autobuzul rezervat presei ,MD02, şi în mai puţin de o jumătate de oră sunt la „Beijing Olympic Basketball Gymnasium”, o sală imensă, ce poate găzdui vreo 18.000 de spectatori!
Pe lângă spectacolul sportiv oferit de jucătorii celor două formaţii, în tribune, galeriile celor două echipe, foarte zgomotoase, au captat atenţia publicului.
Spaniolii, cu 5 jucători care activează în N.B.A., au făcut legea pe teren, câştigând cu 81 – 66. Pau Gasol, Manuel Calderon şi Garbahosa au fost jucătorii partidei, iar de la greci s-au remarcat, după opinia mea, Panagiotis şi Diamantidis.
Spaniolii aveau apoi să ajungă până în finala turneului olimpic de baschet, unde au fost învinşi de SUA cu 118 – 107! Spre finalul anului 2008, Pau Gasol, jucătorul echipei Los Angeles Lakers, a fost desemnat cel mai bun baschetbalist din Europa!
Spectacolul a fost întregit de un grup de majorete, plus vreo 2 – 3 animatori, cu toţii etalând, prin ingeniozitate, creativitate şi muzică, un show de neuitat. Nu mai văzusem aşa ceva în viaţa mea. Am aflat, ulterior, că majoretele din China au fost pregătite de nişte specialişti veniţi tocmai din... SUA!
La Beijing plouă încontinuu, iar eu trebuie să mă-ntâlnesc cu Nicu Gavrea la Main Press Center. De acolo urma să mergem la „Water Cube”, pentru a-l vedea pe americanul Michael Phelps, concurând în seriile de 200 m liber.
Centrul Naţional de Nataţie sau „Cubul de apă” – cum mai este denumit – este o construcţie unică în lume. Peste 100 de arhitecţi şi ingineri din China şi Australia au găsit soluţii tehnice nemaifolosite până atunci, construind o clădire sub forma unui fagure, cu învelişul din folii din plastic! Noaptea, luminat, te copleşeşte prin frumuseţe. Gazdele au vrut ca „Water Cube” să fie transparent, ca şi China modernă.
În ultima serie a preliminariilor probei de 200 m liber, ia startul şi Michael Phelps. Toate privirile sunt îndreptate asupra lui. Cu 1,46; 48 Michael Phelps s-a clasat al doilea, după un elveţian şi s-a calificat mai departe. N-a forţat deloc...
Americanul Michael Phelps avea să câştige la Beijing nu mai puţin de 8 medalii de aur!! Unii afirmă că a fost eroul Jocurilor Olimpice de la Beijing. Alţii spun că jamaicanul Usain Bolt, 3 medalii de aur (plus 3 recorduri mondiale, în probele de 100 , 200 de metri şi 4 x 100 de metri), ar fi sportivul Olimpiadei. Este adevărat, ceva mai târziu, spre finalul anului 2008, A.I.P.S. a stabilit, în urma unei anchete, că rusoaica Elena Isinbaeva şi jamaicanul Usain Bolt sunt sportivii anului 2008. Plouă în continuare, motiv pentru care la ieşirea din „Water Cube” fiecare spectator a primit la ieşire câte o pelerină de ploaie, chiar dacă respectivul avea... umbrelă!
* * *
Dimineaţa, în drum spre National Indoor Stadium, mergem pe jos, pe lângă Centrul Naţional de Nataţie. Eram cu amicul meu, Nicu. Discutăm de una, de alta, şi nu observăm că ne aflăm în imediata apropiere, la vreo 3 – 4 metri, de câteva jeep-uri impunătoare, cu diverse antene pe ele. Băieţii cu ochelari negri ne monitorizează orice mişcare. Erau maşinile care făceau parte din coloana cu care se deplasase la „Water Cube” preşedintele SUA, George Bush, şi soţia sa, ambii mari amatori de nataţie!
Ziua a început bine pentru noi, pentru că...plouă! Prevăzător, îmi pusesem o umbrelă în geamantan, încă de acasă. Astăzi intră în concurs gimnastele noastre, în preliminariile pe echipe, motiv pentru care dimineaţa sunt la National Indoor Stadium, o sală foarte mare, de cca 18.000 de locuri. Nicu Gavrea, fiind... devean get-beget, nu putea lipsi de la întâlnirea cu gimnastica artistică.
* * *
Prin vara anului 2008, la început de iulie, am fost la Deva, la Centrul Olimpic de gimnastică. Nicu Gavrea, prietenul şi colegul meu, îmi aranjase o întâlnire cu Nicolae Forminte, pentru a realiza un interviu înainte de debutul Jocurilor Olimpice de la Beijing. În ziua în care am ajuns la Deva, la Centrul Olimpic sosise de la Izvorani un camion încărcat cu ... saltele de gimnastică! Când am poposit la sala de gimnastică, Nicolae Forminte, alături de gimnaste, descărca camionul! Mai târziu, preţ de vreo jumătate de oră, am stat de vorbă cu antrenorul coordonator al lotului olimpic de gimnastică al României, Nicolae Forminte. În rezumat, nu-l interesa ce făceau adversarele gimnastelor noastre (n.a.: fetele din China, Rusia, SUA, Ucraina etc.), ci doar evoluţia propriilor gimnaste pe care le antrena, fiind puţin îngrijorat de poluarea de la Beijing.
Fireşte, în afară de gimnastică, am abordat şi alte subiecte. Este un tip citit, fermecător chiar, poate şi puţin orgolios. Orgolios – pentru că ştie măsura propriei valori. Probabil, au fost destui care s-au îndoit de valoarea antrenorului Nicolae Forminte, atunci când a ajuns la lotul olimpic de gimnastică.
Într-adevăr, este dificil să antrenezi, după Octavian Belu şi Mariana Bitang, cele mai bune gimnaste din România. Toată lumea stă cu ochii pe tine şi aşteaptă rezultate, la nivelul celor obţinute de predecesori!
Fără să fiu un foarte bun cunoscător al „lumii” gimnasticii, cred, este o simplă opinie, că avem antrenori foarte buni, la toate nivelurile. Din păcate, nefiind motivaţi corespunzător, mulţi iau drumul străinătăţii.
În anul 2002, fiind prezent la Campionatul Mondial de gimnastică artistică de la Debrecen din Ungaria, am avut ocazia să intervievez o mulţime de antrenori români care activau în străinătate: Nicuşor Pascu (Elveţia), Marta Karoly (SUA), Marian Rizan (Danemarca), Valentin Pântea (Norvegia), Nelu Pop (Franţa), Fazekaş Csaba (Ungaria) etc. Alături de aceştia mai sunt şi alţi tehnicieni români de gimnastică care antrenează în străinătate, precum Florin Purje (Danemarca), Octavian Ionaşiu (Norvegia), Gabriela Szabo (Franţa), Teodora Ungureanu şi Sorin Cepoi (Franţa), Agoston Mihai (Franţa), Celestina Popa (Canada), Călina Hosu (Canada), Aurel Ghercu (Spania), Adrian Stan (Anglia), Paisz Attila (Olanda), Emilian Nicula (Belgia), Ioşka Ferencz (Noua Zeelandă), Andrei Pop (Finlanda), Joszef Ferencz (Franţa) ş.a. Cu siguranţă, dacă ar fi avut condiţii optime de pregătire în ţară şi ar fi fost motivaţi corespunzător, mulţi dintre aceştia ar fi rămas în România. Acum, de multe ori, din păcate, sunt adversarii sportivilor români, în competiţiile de gimnastică, în calitate de antrenori!
* * *
În sală, concurăm alături de China în grupa de dimineaţă. Andreea Acatrinei, AnaMaria Tămârjan, Sandra Izbaşa, Steliana Nistor şi Gabriela Drăgoi au avut un parcurs promiţător, cu o singură ratare importantă (Andreea Acatrinei, la bârnă), calificându-se în finală. În chiar prima zi de concurs, chinezoaicele au impresionat prin evoluţia lor, primind aplauze la scenă deschisă.
În tribună am văzut multe VIP-uri, venite special pentru a urmări concursul de gimnastică: Alina Dumitru, Florin Bercean, Nicolae Vieru, Adrian Stoica, Octavian Morariu, Bogdan Oltean, Mircea Sandu, Ion Ţiriac, Nadia Comăneci, Laura Badea, Ioan Dobrescu ş.a. Nu-i rău, pentru început, dar va fi greu cu chinezoaicele...
Zilnic, cât am stat la Beijing, pe la ora 13,15 (ora Chinei), 8,15 în România, aveam câte o relatare telefonică, în direct, la Radio Târgu-Mureş, după care, de obicei, serveam masa de prânz la restaurantul internaţional situat la subsolul de la Main Press Center.
Astăzi mă grăbesc mai mult ca de obicei, deoarece vreau să prind un meci de baschet masculin: Spania – Grecia, un joc între două echipe titrate, care începe la ora 14,30.
Urc în autobuzul rezervat presei ,MD02, şi în mai puţin de o jumătate de oră sunt la „Beijing Olympic Basketball Gymnasium”, o sală imensă, ce poate găzdui vreo 18.000 de spectatori!
Pe lângă spectacolul sportiv oferit de jucătorii celor două formaţii, în tribune, galeriile celor două echipe, foarte zgomotoase, au captat atenţia publicului.
Spaniolii, cu 5 jucători care activează în N.B.A., au făcut legea pe teren, câştigând cu 81 – 66. Pau Gasol, Manuel Calderon şi Garbahosa au fost jucătorii partidei, iar de la greci s-au remarcat, după opinia mea, Panagiotis şi Diamantidis.
Spaniolii aveau apoi să ajungă până în finala turneului olimpic de baschet, unde au fost învinşi de SUA cu 118 – 107! Spre finalul anului 2008, Pau Gasol, jucătorul echipei Los Angeles Lakers, a fost desemnat cel mai bun baschetbalist din Europa!
Spectacolul a fost întregit de un grup de majorete, plus vreo 2 – 3 animatori, cu toţii etalând, prin ingeniozitate, creativitate şi muzică, un show de neuitat. Nu mai văzusem aşa ceva în viaţa mea. Am aflat, ulterior, că majoretele din China au fost pregătite de nişte specialişti veniţi tocmai din... SUA!
La Beijing plouă încontinuu, iar eu trebuie să mă-ntâlnesc cu Nicu Gavrea la Main Press Center. De acolo urma să mergem la „Water Cube”, pentru a-l vedea pe americanul Michael Phelps, concurând în seriile de 200 m liber.
Centrul Naţional de Nataţie sau „Cubul de apă” – cum mai este denumit – este o construcţie unică în lume. Peste 100 de arhitecţi şi ingineri din China şi Australia au găsit soluţii tehnice nemaifolosite până atunci, construind o clădire sub forma unui fagure, cu învelişul din folii din plastic! Noaptea, luminat, te copleşeşte prin frumuseţe. Gazdele au vrut ca „Water Cube” să fie transparent, ca şi China modernă.
În ultima serie a preliminariilor probei de 200 m liber, ia startul şi Michael Phelps. Toate privirile sunt îndreptate asupra lui. Cu 1,46; 48 Michael Phelps s-a clasat al doilea, după un elveţian şi s-a calificat mai departe. N-a forţat deloc...
Americanul Michael Phelps avea să câştige la Beijing nu mai puţin de 8 medalii de aur!! Unii afirmă că a fost eroul Jocurilor Olimpice de la Beijing. Alţii spun că jamaicanul Usain Bolt, 3 medalii de aur (plus 3 recorduri mondiale, în probele de 100 , 200 de metri şi 4 x 100 de metri), ar fi sportivul Olimpiadei. Este adevărat, ceva mai târziu, spre finalul anului 2008, A.I.P.S. a stabilit, în urma unei anchete, că rusoaica Elena Isinbaeva şi jamaicanul Usain Bolt sunt sportivii anului 2008. Plouă în continuare, motiv pentru care la ieşirea din „Water Cube” fiecare spectator a primit la ieşire câte o pelerină de ploaie, chiar dacă respectivul avea... umbrelă!
* * *
Dimineaţa, în drum spre National Indoor Stadium, mergem pe jos, pe lângă Centrul Naţional de Nataţie. Eram cu amicul meu, Nicu. Discutăm de una, de alta, şi nu observăm că ne aflăm în imediata apropiere, la vreo 3 – 4 metri, de câteva jeep-uri impunătoare, cu diverse antene pe ele. Băieţii cu ochelari negri ne monitorizează orice mişcare. Erau maşinile care făceau parte din coloana cu care se deplasase la „Water Cube” preşedintele SUA, George Bush, şi soţia sa, ambii mari amatori de nataţie!
Categoria: TV - DIVERSE
Data: 2009-12-09
Data: 2009-12-09
Despre autor:
Apasa aici pentru a trimite e-mail!
Aurel Raţiu -
Alte articole similare
- Am pierdut un om cu suflet mare! ( de sportul muresean )
- AMINTIRI: Echipa de aur a Medicinei Tîrgu Mureş ( de Szabo Andrei )
- Un împătimit al scrisului sportiv şi profesional ( de Ioan Păuş )
- Maseurul GAAL GYORGY - GIORGIO - a făcut istorie la A.S.A. Tîrgu Mureş ( de Szabo Andrei )
- AUREL RAŢIU, profesionismul unui reporter de acţiune ( de Szabo Andrei )
