BASCHET INTERVIU- Viciu Nicolae-Niţă sau viaţa ca performanţă

Denumire autor: Szabo Andrei

Interlocutorul nostru, de această dată, este un fost sportiv de mare performanţă, care a practicat baschetul, o pasiune ce i se confundă cu viaţa, Un personaj jovial, bland, ce nu trădează anvergura disputelor aprige de pe terenul de baschet.
A fost îndrumat în tainele baschetului de regretatul prof. Ştefan Surdu, de la Gimnaziul Alexandru Papiu Ilarian din Târgu-Mureş. Prima sa echipă de baschet a fost cea a tănârului Dinamovist de pe malul Mureşului, apoi a trecut direct la echipa de copii, unde îşi începe carierea în anul 1956, sub bagheta profesorului Koos Bela.
Cine este acest sportiv care, cu trecerea anilor, pentru meritele sale sportive ,este recompensat de federaţia de specialitate cu titlu de maestru al sportului în anul 1967, apoi, mai târziu, în anul 2006, obţine, în urma meritelor sale de excepţie, titlul de antrenor emerit şi, nu în ultima instanţă, a primit şi titlul de cetăţean de onoare al municipiului Târgu-Mureş, în cursul anului 2005? Multe alte distincţii şi merite speciale a mai primit oaspetele acestor rânduri, toate dobândite în urma unei cariere sportive demne de a fi amintită.
Nu nevoie de o ghicitoare pentru a divulga numele. Este fostul mare jucător de baschet VICIU NICOLAE-NIŢĂ (născut la 23.02.1939, inginer mecanic), care a avut amabilitatea să ne facă oarece confesiuni.
Reporter: Vă rog, domnule Viciu, să ne spuneţi câteva amănunte legate de perioada în care aţi plecat de la Tîrgu Mureş pentru continuarea studiilor universitare.
Nicolae Viciu: Da, cu mare plăcere. În anul 1957 am devenit student la Cluj-Napoca, unde am jucat baschet de performanţă, până în anul 1960, la formaţiile Constructorul şi Ştiinţa Cluj-Napoca. Apoi, facultatea de mecanică a fost mutată la Craiova în anul 1960, localitate în care am continuat studiile şi totodată am jucat la Ştiinţa Craiova (div. A) până la terminarea campionatul din anul 1962. Atunci am obţinut diploma de inginer mecanic de specialitate.
Reporter: Acum vă rog să spuneţi cititorilor noştri pe unde v-au plimbat paşii în marea performanţă?
Nicolae Viciu: După terminarea facultăţii a urmat cea mai frumoasă parte a carierei mele sportive. Din toamna anului 1962 şi pănâ în primăvara anului sportiv 1965 şi apoi, din nou, în perioada 1969-1975 am jucat la Timişoara, la echipele divizionare Ştiinţa- devenită apoi Universitatea şi Voinţa.
Reporter: Lipseşte perioada anilor 1965-1969…!
Nicolae Viciu: Aşa este. În urma jocului meu bun, care a progresat la o zi la alta, în perioada amintită am fost transferat la marea echipă Dinamo Bucureşti, echipă cu care am obţinut trei titluri de campion al României între anii 1967-1969.
Reporter: Cum au evoluat mai departe carierea dvs. sportivă?
Nicolae Viciu: În campionatul anului 1975 am venit în oraşul de pe Criş, la Dinamo Oradea, unde am avut parte de un stagiu ca jucător-antrenor, pănâ în toamna anului 1978, an în care am şi încheiat carirea mea sportivă ca jucător de performanţă. O activitate îndelungată şi, zic eu, plină cu bune rezultate.
Reporter: Din câte ştiu eu aţi fost şi coşgeterul României!
Nicolae Viciu: Într-adevăr, în anii 1971 şi 1973 am fost cel mai bun realizator în campionatul intern. Adevărul este că aruncările mele de la distanţă şi semidistanţă au consemnat multe coşuri spectaculoase şi puncte importante.
Reporter: In urma acestor realizări selecţionerii v-au remarcat şi, astfel, aţi fost selecţionat în echipele reprezentative.
Nicolae Viciu: Aţi studiat bine activitatea mea internaţională. Prima dată am fost selecţionat, în anul 1960, la echipa de tineret a ţării, mai târziu şi în echipa "mare" a României. Participarea mea se cifrează la peste 100 de selecţionări, (spune cu modestie Viciu Nicolae-Niţă. Ba mai mult, adăugăm noi, a participat şi la Campionatul European de Baschet, ediţia 1961- la Belgrad, unde obţine cu echipa naţională a ţării un onorabil loc 7!)
Reporter: Remarcăm faptul că în toamna anului 1978 aţi revenit în oraşul de baştină - Târgu-Mureş - unde de fapt aţi şi început carierea dvs. baschetbalistică!
Nicolae Viciu: Având în buzunar carnetul de antrenor pentru prima divizie, am revenit în sfârşit acasă, la Târgu-Mureş, unde între anii 1982-1985 şi, respectiv, perioada 1987-1988, am preluat echipa divizionară feminină COMERŢUL, unde am fost ajutat de Fodor Tibor şi Bencze Istvan şi, nu în ultimul rând, de regretatul Borbely Attila. Apoi, în perioiada anilor 1989-1991 m-am ocupat de echipa masculină Transportul Tg.-Mureş, în divizia secundă.
Reporter: Actusalmente mai activaţi în acest domeniu atât de iubit de dumneavoastră ?
Nicolae Viciu: După atâtea şi atâtea evenimente "înşirate" , pline cu succese şi amintiri de neuitat nu se poate ceda cu uşurinţă! In prezent lucrez cu generaţia de mâine, cu un grup de copii de la Labradorul Tg.-Mureş. Este un club particular, al lui Curtifan Dragoş. Poate, cine ştie?, peste timp se naşte şi de aici un bun conducător şi realizator de baschet.
Reporter: În încheiere v-aş ruga să faceţi un efort retroactiv întrebându-vă dacă, în timpul anilor, reţineţi nume deosebite de pe harta baschetului de altădată?
Nicolae Viciu: Desigur, se pot inşira multe nume ce s-au perindat prin carierea mea sportivă, dar, totuşi, iată câteva nume greu de uitat: Albu (Cluj şi Dinamo Bucureşti), pe Nedef la Bucureşti, pe Puşcaşu de la Timişoara, Hoffman de la Oradea, sau mureşenii Toth Lajos - Borbely Attila - dr. Czedula Robert. Nume pe care nu le pot uita şi le ţin în albumul meu cu amintiri sportive.
Domnule ing. Viciu Nicolae-Niţu, vă doresc din partea redacţiei şi a cititorilor noştri la mulţi ani, sănătate şi realizări... la grupa de copii! Să auzim numai cu bine....